fbpx

Comunicarea corectă are efecte pozitive asupra sănătății. Dar presiunea timpului și a resurselor limitate poate trece comunicarea în plan secund, cu consecințe reale: pacienți care – voluntar sau involuntar – ascund simptome sau boli, nu urmează corect tratamentul, sunt dificili sau chiar agresivi. Iar acest gen de situații pot duce la reclamații de malpraxis, chiar dacă nu au la bază o culpă medicală.

Prevalența acestei legături cauzale este enormă. Studii făcute în Statele Unite – s-au analizat depozițiile reclamanților în cazuri de malpraxis – au arătat că peste 70% dintre reclamații au fost urmarea unor probleme de relaționare între cadrele medicale și pacienți. S-a descoperit astfel o problemă ignorată multă vreme, pentru că toți se concentrau pe procedurile medicale și pe efectele fizice asupra bunăstării pacienților.

Studiile ulterioare au confirmat o relație extrem de puternică între abilitățile de comunicare a echipei medicale și capacitatea pacientului de a înțelege cu adevărat și de a urma recomandările acesteia. Abilitatea medicului de a asculta, de a explica, de a îndruma într-un mod empatic și plin de considerație pentru situația celui care suferă are efecte profunde.

O relație terapeutică bazată pe încredere și comunicare eficientă este esențială pentru efecte funcționale, biologice asupra stării de sănătate. Pacienții receptivi și informați pot administra cu succes partea care le revine în administrarea unei terapii, mai ales pe termen lung, adoptă comportamente preventive și urmează cu strictețe tratamente pentru suferințe cronice. Dar la fel de importantă este satisfacția pacientului și experiența subiectivă a îngrijirii pe care o primește. La rândul său, aceasta influențează determinant calitatea relațiilor între membrii echipei medicale, satisfacția lor profesională și propriile experiențe subiective. Este un cerc virtuos.

Comunicarea – chiar tehnici de bază, precum ascultarea activă și asertivitatea – va îmbunătăți substanțial relația cu pacienții și va produce efecte pozitive asupra reputației cadrelor medicale. Astfel, cresc și șansele ca pacientul să înțeleagă cu adevărat și să urmeze recomandările medicului, chiar și fără supraveghere.

De asemenea, reduce anxietățile pacienților privind starea de sănătate, rezultatele analizelor și testelor medicale, tratamentele și efectele secundare ale acestora. Anxietățile generează reacții comportamentale atipice; pacientul poate deveni nepoliticos sau chiar agresiv.

De cele mai multe ori, pacienții se simt „la mâna medicului”: li se impune un program de tratament, masă și odihnă cu care nu sunt obișnuiți, au senzația că-și cedează autonomia personală, ceea ce e apăsător și deprimant. Prin comunicare, însă, se pot evita aceste emoții și sentimente negative.

Iar existența unor proceduri de comunicare la toate nivelurile și în orice formă de organizare a activității oferă medicului libertatea să își exercite profesia într-o zonă de confort profesional și personal.

Articolul a apărut și în revista Transilvania Business, nr. 81, noiembrie 2018.

Comunicare și vindecare: managementul relației cu pacienții
Etichetat pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.